marți, 2 februarie 2010

De ce?

De ce viata trebuie sa fie asa? Un sfert ai fericire si trei sferturi ai tortura, dispret, inselaciuni, renuntari si dezamagiri? De ce trebuie sa fie asa?? De ce majoritatea oamenilor nu gandesc decat pentru ei si tu care vrei sa ajuti te afli in mijlocul unei chinuinte si esti ranit sa afli ca cel mai bun prieten te-a lasat balta si ca nu mai vrea sa vorbeasca cu tine si ca iti bate joc de tine razand?? De ce trebuie sa fie tot atat de crud si de ce sa se verse sange mereu? Nu crezi ca ne-am invatat minte odata??
De ce trebuie sa induram totul?? De ce viata ne raneste asa?? De ce nu putem fii acceptati?? De ce trebuie sa ne consolam singuri?? De ce atunci cand ai nevoie de cineva nimeni nu este disponibil si iti dau cu flit?Am atatea intrebari incat ma las cu gura cascata..
Nu pot sa ma lamuresc deloc...fiecare este pe cont propriu..parca trebuia sa fim uniti...pana la urma cred ca avem un lucru foarte important: sa devenim oameni...

3 comentarii:

  1. Unele intrebari raman fara raspuns, e important sa stii sa deosebesti prietenii de cunostinte.
    Nu am intelews ceva, cum sa fii acceptata?
    De multe ori nu are cine sa ne consoleze...

    RăspundețiȘtergere